1.Doar Tu ne eşti calea
-adevăr şi viaţă,
Pe Tatăl Îl vede
doar cin' Te-a privit...
Doar Tu mântuieşti
prin puterea-Ţi măreaţă,
La Tine alerg
ca să fiu mântuit;

Căci calea e lungă
şi cine să ştie,
Putea-voi rămâne
chiar pân' la sfârşit?
Doar făgăduinţa,
doar ea mă mângâie,
Căci Tu mă asiguri
de-un loc pregătit!

2.La Tatăl din cer
să ajung, pe-astă cale,
Tot Tu mă conduci
prin al Tău Spirit viu;
Şi-aşa, mulţumită
doar tot milei Tale,
Sfinţit prin Cuvânt
de-adevăr pot să fiu;

Iar când vreau şi eu,
prin puterea-Ţi divină,
Să lupt când ispita
m-atrage-n păcat
Şi firea s-o-nving
printr-o moarte deplină,
Spre Tine alerg,
Tu, Cel blând şi curat!

3.O, Doamne-am nevoie
de-a Ta plinătate
Ce-o dai alor Tăi
ca să-i desăvârşeşti;
Doar Tu mi-eşti nădejdea,
căci Tu mi-eşti de toate:
Şi cale-adevăr şi viaţă
Tu mi-eşti!

Prin Tine, Isuse,
spălat de păcate,
Spălat de amaruri
cu-al Tău sânge sfânt,
Intra-voi odată
pe porţi în cetate,
Să gust fericirea
şi-n veac să-Ţi tot cânt!