1.Mai sus decât înalţii munţi
pe care i-a creat,
Mai nepătruns ca un ocean,
şi mai înfricoşat,
El ţine lumea-n palma Lui
şi râde de cel rău!
Acelaşi azi şi-n veşnicii
e-al nostru Dumnezeu!

2.Slăvit e-al nostru Creator,
puternic, nevăzut!
El a rostit doar un cuvânt
şi toate s-au făcut!
El mărilor le-a pus hotar
şi lumea-n veci va sta;
Eu sunt doar praful pe cântar
dar cânt mărirea Sa!

3.Nu-i nici o floare pe pământ,
nici pasăre, nici nor,
Să nu-ţi vorbească, tresăltând,
de bunul Creator!
Fiinţa mea, purtând şi ea
minuni de veşnicii,
Va preamări iubirea Sa
ce nu se va sfârşi!